Omisiunea președintelui Ceea ce nu și-a aflat loc în recentul discurs de la Sibiu al actualului președinte al României (cf. YouTube Administrația Prezidențială) este rolul nefast jucat de Samuel von Brukenthal în 1785. Mă refer anume la sentințele date în procesul eroilor naționali Horea şi Cloşca: „Sentinţa. În procesul criminal intentat contra lui Horea, numit altminterea şi Ursu Nicola, din comuna Râu Mare, din Marele Principat al Transilvaniei, în etate de vreo 54 de ani, de religie neunită, căsătorit şi supus cameral, apoi contra lui Ion Cloşca din Cărpiniş, tot din Marele principat în etate de vreo 30 de ani, de religie neunită, căsătorit şi de asemenea supus cameral, Comisia aulică cezaro-regală, ordonă prea graţios din partea Majestăţii Sale să cerceteze tulburările şi să cheme la ordine pe ţărani, a stabilit în drept, potrivit legilor preaînalte:… amândoi, Horea Cloşca, în conformitale cu articolul 62 despre tulburări şi tumulturi, şi articolul 90, despre tâlhării, să fie aduşi la locul de osândă (Dealul Furcilor) şi acolo să li se frângă cu roata toate membrele corpului începând de jos în sus, mai întâi lui Cloşca apoi lui Horea, corpurile lor să fie tăiate în patru, capul şi părţile corpului să se pună (tragă) pe roate pe lângă diferite drumuri, anume în comunele unde au săvârşit cruzimile cele mai scelerate iar inimile şi măruntaiele lor să fie îngropate la locul supliciului” În privința lui Crişan, omorît în închisoare, sentinţa a fost: „În urma ordinului onorabilei comisii cezaro-regale instituite de Majestatea sa, pentru cercetarea şi înfrânarea tulburărilor ivite între ţăranii din Marele Principat al Transilvaniei, s-a pronunţat, la data de mai jos… contra unui făcător de rele, care a fost supus cercetării, împreună cu alţi capi ai tulburării, anume George Crişan, locuitor în Cărpiniş, în comitatul Alba, în etate de 52 ani, de religie veche şi supus cameral, ale cărui crime s-au constatat prin depoziţiile martorilor juraţilor care încă înainte de a se pronunţa sentinţa s-a sinucis în închisoare”. „Prin faptele sale, George Crişan, ca unul care a tulburat liniştea publică cu rea credinţă, ca agitator şi amăgitor al poporului de rând, ca incendiator scelerat şi crud ucigaş s-a făcut vinovat de crimele cele mai grave şi neiertate, atât cu propria persoană cât şi pentru crimele comise de poporul atât de dânsul. Și, în sfârşit, ca să poată scăpa de severitatea meritată a judecăţii s-a făcut propriul său ucigaş”. (Sursa: https://www.magazincritic.ro/2021/09/12/pana-cand-doamne-klaus-iohannis-a-vorbit-despre-toleranta-la-inaugurarea-statuii-lui-brukenthal-criminalul-care-i-a-condamnat-la-tragerea-pe-roata-pe-horea-closca-si-crisan/). Despre condițiile de trai „asigurate“ de guvernatorul Samuel von Brukenthal majorității locuitorilor din Transilvania anilor premergători mișcărilor țărănești din 1874-1875 i-aș ruga pe consilierii prezidențial să-l informeze grabnic. În ce mă privește, aș sublinia doar faptul că evenimentele generate și conduse de Vasile Nicula Ursu, supranumit Horea (1730-1785), de Ion Oargă, poreclit Cloșca (1748-1785) și de Gheorghe Giurgiu, zis Crișan (1733-1785) poartă dublă conotație istorică: răscoală și revoluție. Argumentele istoricului Ioan Todea, pe care le-am preluat într-un recent articol (https://limbaromana.org/revista/ioan-todea-despre-rascoala-si-revolutia-lui-horea-closca-si-crisan/ ) sînt deplin convingătoare: – obiectivele avute în vedere au fost majore: economice, sociale și naționale; – Ultimatul lui Horea datat 11 noiembrie 1784 constituie programul mișcării; – politic, se urmăreau extinderea mișcării în întreaga Transilvanie, înlăturarea „domniei maghiare“ și crearea unui stat românesc în cadrul „casei austriece“, condus și „administrat numai de funcționari de naționalitate română“; – aplicarea doctrinei egalitariste pe teritoriul ocupat de miile de participanți prin răsplătirea unei părți a țăranilor cu pămînt și alte bunuri, prin „românizarea“ unei părți a maghiarimii, a evreimii și a germanilor (concret fiind vorba despre trecerea la ortodoxie și despre căsătorii mixte ale iobagilor români cu femeile acestor națiuni conlocuitoare); – înlăturarea autorităților nobiliare (comiți, vicecomiți, juzi) și înlocuirea lor cu români. La aceste trăsături se pot adăuga măsurile reformatoare pe care, cîntărind faptele, a fost nevoit să le ia însuși împăratul Iosif al II-lea în Transilvania după înfrîngerea răscoalei și revoluției: desființarea șerbiei (22 august 1785), demiterea generalului Preiss din fruntea trupelor imperiale din Transilvania și a guvernatorului Samuel Brukenthal. Fără morminte, eroii medievali Horea, Cloșca și Crișan își strigă pînă la noi martirajul. Dacă președintele în exercițiu al țării a uitat aceste adevăruri istorice, pronunțînd totuși noțiunea toleranță și referindu-se la o Românie educată, noi, intelectualii educați, cu îndatorirea de a-i educa și pe tinerii elevi și studenți de astăzi, avem obligația de a-l atenționa: rostiți întregul adevăr despre cel a cărui statuie impunătoare ați ridicat-o în Sibiu, domnule președinte, căci vă declarați creștin și cunoașteți doar că Adevărul vă va face liberi. București, 13 răpciune 2021 Mihai Floarea https://www.activenews.ro/opinii/Omisiunea-presedintelui-169294

 

O femeie ca multe altele

Respectînd munca femeii de serviciu a scării 1 a blocului unde locuiesc, am întîrziat circa un sfert de oră astăzi în minuscula bucătărie a garsonierei care este camera noastră de lucru. Timpul cu pricina l-am socotit necesar uscării pardoselii palierului abia spălat și-l folosesc pentru schița de portret pe care o voi posta pe blog astăzi pe pagina numită „jurnalier-polemice“.

În vîrstă de 35 de ani, soție și mamă, femeia are cel mult un metru șaizeci înălțime. Cu ochi verzi-cenușii, părul strîns sub o bandă cuprinzîndu-i și urechile, cu invariabila botniță pe care de cîteva zile o lasă sub bărbie, se mișcă sprinten și vorbește surprinzător de gros pentru proporțiile ei. Îmi răspunde prompt la salut iar cînd se află tocmai în capătul cel mai depărtat al palierului mă salută ea, ridicînd și o mînă (a intuit că nu văd bine la distanță cînd n-am ochelari?) în așteptarea răspunsului.

– Am dat de trei ori bacul și n-am luat – mi-a mărturisit o dată, cînd i-am cerut să-mi spună dacă știe că e taman ziua de naștere a lui Mihai Eminescu.

– Dar copilul știe?

– El e mai mult cu tableta...

– Să-l pui să citească. E singura posibilitate să-și dezvolte creierul. Nu de pe telefon, de pe tabletă, de pe calculator; cărți să-i dai să citească.

– Dv. sînteți profesor de religie? – mă întreabă, măsurîndu-mi barba lăsată de cînd s-a lansat covidita.

– Nu, de literatură și limbă română.

Vrednica și respectuoasa angajată nu poate fi tratată decît cu respect.

Oameni simpli ca ea sînt milioane în România, miliarde în lumea-ntreagă. Își cîștigă onest cele necesare traiului. Cum să le limitezi dreptul la viață? Cum să-i socotești material biologic demn de studiu prin injectarea unor seruri experimentale?  

E de neimaginat cît de jos operează mințile văduvite de spirit ale globaliștilor care foarte greu mai pot fi denumiți oameni...  (Vineri 4 făurar 2022; 11,25).